Povestea lui Cosmin Pauliuc, tânărul cercetător care a inventat „pielea artificială”. Doctorandul de la Politehnica București revoluționează domeniul bioingineriei

Cosmin Pauliuc, doctorand la Facultatea de Inginerie Chimică și Biotehnologii din București, a reușit să dezvolte un material cu proprietăți inovative, menit să revoluționeze medicina modernă: „pielea artificială”. Această invenție, aflată la stadiul de prototip, reprezintă o speranță reală pentru persoanele cu proteze electronice, sau pacienții cu leziuni severe ale pielii. Tânărul a vorbit, în exclusivitate pentru Gândul, despre acest proiect, premiat la Poly Chemistry Fest 2026, dar și despre provocările pe care le întâmpina, ca om de știință, în România.

Originar din Suceava, Cosmin Pauliuc, a devenit, la vârsta de 26 de ani, unul dintre tinerii oameni de știință din România, care a dedicat ani de studiu în laboratoarele Universității Politehnica din București, creării unui produs inovativ, capabil să aline suferința oamenilor.

ACTUALITATE 30 August, calendarul zilei: Cameron Diaz împlinește 54 de ani. Are loc asaltul armatei române asupra redutei turcești Plevna

07:15

ULTIMA ORĂ Cadavru descoperit în apa Mării Negre, la Costinești, sâmbătă seara. Anchetatorii încearcă să afle identitatea victimei

23:13

Proiectul dezvoltat de Cosmin, „Piele artificială: inovație în materiale inteligente”, pe bază de hidrogel inteligent, a fost premiat în cadrul Poly Chemistry Fest 2026.

„Ceea ce am studiat în literatura de specialitate, am îmbinat cu experiența pe care am avut-o în laborator.

Am vrut să vedem ce proprietăți am putea obține de la un material, astfel încât să aibă abilități speciale. Și așa am ajuns la ideea, la care am lucrat eu pentru teza de dizertație.

Am observat că acest material răspunde la presiunea mecanică, la fel cum răspunde pielea. Materialul imită, practic, simțul tactil”, explică tânărul cercetător.

Materialul artificial care imită „durerea”

În cadrul testelor de laborator, Cosmin a observat că materialul dezvoltat de el poate reacționa la stimuli cu foarte mare acuratețe și poate „simți durerea”, o caracteristică ce-l face să semene și mai mult de pielea umană.

„Atunci când acest material este atins putem observa, pe calculator, un semnal, la fel ca atunci când noi apăsăm pielea și simțim o presiune. Dacă setăm niște valori cu un anumit prag și trece peste această valoare, materialul reacționează, transmite o alarmă: „poți strica acest material”, adică imită durerea”, mai precizează Cosmin.

„Pielea artificială”, o speranță pentru persoanele cu proteze sau pacienții cu arsuri grave

Potențialele utilizări ale acestui material inovativ se adresează oamenilor care folosesc proteze electronice și care și-ar putea redobândi simțul tactil cu ajutorul „pielii artificiale”. Datorită gradului ridicat de adaptabilitate la țesuturile umane, invenția lui Cosmin Pauliuc ar putea contribui și la tratarea pacienților cu arsuri severe.

„Acest material, am încercat să-l direcționăm, în special, către acoperirea protezelor, deoarece este un domeniu care a primit o atenție suplimentară în ultimii ani.

Protezele pot face mișcări simple de locomoție, doar că nu pot reda simțul tactil în totalitate. Sau cele care încearcă să redea simțul în totalitate sunt rigide și se pot rupe foarte ușor.

Acest material, pe care noi îl dezvoltam în laborator, este flexibil, apropiat de consistența pielii umane. Este un hidrogel, care conține foarte multă apă, dar, în același timp, este stabil. Este de fapt un amestec de polimeri, foarte asemănători cu proteinele din piele. Aceste molecule se configurează în așa fel încât pot simți presiunea, temperatura, schimbările de mediu, umiditate”, explică tânărul.

„Este nevoie și de finanțare ca un astfel de produs să ajungă pe piață”

Cosmin va publica lucrarea „Piele artificială: inovație în materiale inteligente” anul acesta, iar momentul în sine va marca ani întregi de muncă asiduă în domeniul bioingineriei.

Pentru ca invenția să treacă de la stadiul de laborator, la cel de produs finit, va fi nevoie de o lungă perioadă de teste și analize riguroase, pentru observarea caracteristicilor concrete și a potențialelor reacții adverse. De asemenea, invenția nu poate intra pe piața farmaceutică fără o investiție considerabilă.

„Noi încercăm să punem bazele unor materiale și a unor produse care o să ajungă, în viitor, și pe piață. Spre exemplu, acum mai mult de 10 ani s-au dezvoltat sistemele de eliberare controlată a medicamentelor, care abia recent au fost introduse de industria farmaceutică în produse reale.

Deci trebuie să treacă o perioadă destul îndelungată și să fie foarte bine caracterizat materialul, din toate punctele de vedere, și mai apoi să fie introdus. Este nevoie și de o finanțare foarte mare ca un astfel de produs să ajungă din stadiul de cercetare la un produs de piață”, mai spune Cosmin.

„Întotdeauna am vrut să ajut oamenii”

Unul dintre elementele care l-au format pe Cosmin a fost și dialogul cu profesorii de la facultatea din București, care s-au străduit să ofere o abordare complexă a ceea ce înseamnă bioingineria aplicată. Interesul principal al tânărului a fost modul în care acest domeniu poate ajuta, concret, oamenii.

„Profesorii au fost deschiși și nu s-au limitat doar la lucrurile ce trebuiau predate în timpul cursului sau laboratorului sau seminarului. Am avut discuții constructive despre probleme exacte reale cu care lumea în general se confruntă, de la terapii pentru cancer, la medicamente care pot trata cancerul, sau terapii care ajută la vindecarea rănilor. Întotdeauna am vrut să ajut oamenii”, mai adaugă el.

De ce unul dintre cei mai buni tineri cercetători alege să rămână în România

Deși Cosmin s-a făcut remarcat drept unul dintre cercetătorii, meniți să readucă în prim plan România la nivel mondial, prin inovații științifice, acesta mărturisește că nu are de gând să plece în afară.

„Când eram student, voiam să plec din România. Am fost la diferite cursuri, la programe de formare în afară și, într-adevăr, se fac lucruri în afară, dar se fac și lucruri aici, în țară și de aceea am decis să rămân în România.

M-am angajat în cadrul Universității Politehnica București. În prezent, sunt și asistent universitar, deci am ajuns să fiu și eu cadru didactic”, mărturisește Cosmin Pauliuc.